9 înghețate-tare bune toate !!!


Da, da, da…9 înghețate si tare bune toate! Atâtea am avut ocazia să gust în cadrul campaniei de degustare în orb a produselor autohtone „De 7 ori degustă și o dată alege!”.FB_IMG_1435481609852

Scopul acestei campanii a fost acela de a familiariza publicul cu produse autohtone, de a ne încuraja să le consumăm și de a lansa un dialog direct între producători și consumatori. În opninia mea și de această dată scopul a fost atins cu succes, anterior fiind organizată degustarea sucurilor de mere fabricate în Moldova.

După cum am mai spus, am mâncat înghețată! Ne-a fost propusă înghețată industrială și artizanală, cu gust de vanilie. Așa am aflat despre delicioasele înghețate LA Dolce Italia și MamzElle, ambele artizanale. Pentru mine MamzElle a fost una stranie de la început, apoi postgustul de vanilie și miere m-a făcut să înțeleg profunzimea ei. De Ciao Cacao desigur că am mai auzit și am mai gustat și voi mai gusta. Cei drept nu am reușit să ghicesc care din înghețate a fost cea de la Ciao Cacao, probabil din cauza că de regulă aleg alte gusturi decît vanilia. Chiar dacă Sandriliona, Incomlac și Drancor produc înghețată industială, am rămas plăcut surprinsă de faptul că Sandriliona produce de curând și gustoșenie artizanală.

Partea interesantă, pe lângă degustare, a fost cea în care trebuia să ghicesc cui îi aparține fiecare înghețată, lucru cu care nu m-am prea isprăvit, dar asta înseamnă că trebuie să mănânc vara aceasta foooaaarrttee mmuullttăă înghețată ca să devin un adevărat expert în acest domeniu! (Am ieșit din încurcătură ca o adevărată pisică care mereu cade în picioare :) ).IMG_20150628_110627

Desigur că eu fiind în așteptarea înghețatei artizanale și gustând din mostrele 3 și 4, am crezut că cu siguranță acestea sunt artizanale. Totodată nu am gustat niciodată înghețată La Dolce Italia și MamzElle, deci îmi închipuiam eu că acestea sunt. Mare mi-a fost mirarea cînd am aflat că totuși era Sandriliona, după cum vedem și din tabel ambele mostre degustate de la aceast producător mi-au fost pe gust. Deci, acord, din partea mea, înghețatei Sandriliona -locul I !!!

Locul II îl voi acorda înghețatei La Dolce Italia, deși crezusem inițial că e Sandriliona (paradoxală e această inversare). Cu siguranță voi merge la cafeneaua La Dolce Italia pentru a gusta și alte feluri de înghețată! Și vă îndemn și pe voi să faceți la fel! Nu o sa regretați! Tot pe locul II voi plasa înghețata MamzElle, pentru că m-a intrigat și m-a făcut să vreau să gust mai mult, deși inițial i-am acordat o notă joasă.

Alte înghețate deși erau de la acelaș producător (mostrele 1 și 2 – Incomlac; 9 și 10- Drancor) au avut gusturi total diferite, iată de ce și note diferite au primit. Din acest considerent ajung pe locul III. Tot aici includ și înghețata Ciao Cacao, deși ador înghețata lor din pepene galben, fructe de pădure, cheeesecake…

Tot în cadrul degustației, pentru cei mai curioși, cei de la Madein.md au pregătit un șir de beneficii și curiozități despre înghețată: IMG_20150628_222958 IMG_20150628_222903

Desigur că 9 înghețate bune sunt mult mai delicioase dacă se servesc cu o carte captivantă! IMG_20150625_195712

FotoLife [1]


DSC_0008DSC_0112DSC_0007DSC_0051DSC_0136DSC_0133 DSC_0132

Destin – Petru Zadnipru


Dar durerea ce culoare are?
Neagră, ca funinginea din horn
Și-i  în stare sufletul să-ți are
Cu un capăt otrăvit de corn.

Da tristeții cum îi e culoarea?
Galbenă, ca ceara din știubei.
Ea din suflet mai ușor dispare,
Un pahar de cântec dacă bei.

Dorul, mamă, ce culoare are?
Roșie, ca para din cuptor.
Omul, dragul mamei, pân’ce moare
Toată viața îi bolnav de dor.

Păi atunci nu mi-i de mirare
Că-i așa vărgat destinul meu.
Soarta, dragul mamei, la oricare
Îi și ea un fel de curcubeu.

Nu de-acela care și se-arată
După ploaie numa’n trei culori,
Ea-i ori dulce,ori îi prea sărată,
Ori îi prea amară uneori.

Îi curat, și ea, ca lăturelul,
Care-l țes din căpițele mici
Și se întâmplă în viață în tot felul:
Singur cazi și singur te ridici.

My SPRING <3 [1]


Cînd vine vorba de suflet, e mai bine să simti o dată decît…decît orice altceva…

Am încercat să redau, în fotografiile de mai jos, momentele mele frumoase din această jumătate de primăvară. 

Sunt sigură că cealaltă jumătate va fi și mai productivă.

P.S. A se savura împreună cu muzică bună!

DSC_0019

 

DSC_0029

DSC_0037

DSC_0063

DSC_0070

DSC_0073

DSC_0170

DSC_0079

DSC_0082

DSC_0138

DSC_0080

DSC_0127

DSC_0109

DSC_0120

DSC_0090

DSC_0147

DSC_0158

DSC_0165

DSC_0169

DSC_0065

DSC_0104

DSC_0049

DSC_0054

DSC_0038

DSC_0045

DSC_0047

DSC_0058

Tu încă te mai reții la noi?


10859626_823836027677703_1323772841_n

33.845 km2. Aceasta este suprafața totală a Republicii Moldova, țară profund afectată de fenomenul migrației, cu 1/3 din populație plecată peste hotarele țării.

Sursele oficiale ne informează că, conform datelor  Băncii Mondiale, ”peste 700.000 de moldoveni lucrează în străinătate, temporar sau permanent”. Acum atrageți atenția la cuvîntul “peste”, unde e limita acestui cuvînt estimativ? Cui îi e comod să folosească acest “peste” în schimbul unei cifre concrete? Elitei politice? Băncilor? Să nu uităm că economia țării se menține la nivelul optim datorită acestor oameni plecați în căutarea unei vieți mai bune, care transmit o bună parte din cîștig celor de acasă. Deci, celor de la putere le este mai convenabil ca oamenii să stea în țară și s-o tragă la fund, ori să plece peste mări și țări și să umple buzunarul celor de la guvernare? Toți promit să aducă Moldova acasă, dar le este lor convenabil să înfăptuiască aceste cuvinte? Desigur că nu.

Ingeniozitatea moldoveanului nu are hotar, acesta fiind capabil să accepte chiar și cetățenia unei alte țări doar pentru a putea evada din “Rai”.

Oportunitatea cea mai la îndemînă este de a căpăta cetățenia unei țări europene, cea mai aproape de noi fiind România. Anual circa 100.000 de moldoveni depun cerere pentru a obține dreptul de a se numi român, deci european. Păcat că am ajuns în timpurile cînd un jurămînt depus nu valoreaza mai nimic, de facto, contează doar hîrtiile. Scopul scuză mijloacele în acest caz?

E adevărat că Moldova e considerată o punte de trecere între est și vest, dar asta încă nu înseamnă că trebuie să fugim în stînga și-n dreapta și să lăsăm pustie țărișoara asta mică și neajutorată. Avem politicieni pro-Europa și pro-Rusia, dar nu avem niciunul care ar fi pro-Moldova. Ce fel de patrioți sunt ei dacă nu cred în demnitatea noastră ca popor, în posibilitatea de a răzbate fără cumătrism din partea țărilor vecine? E adevărat că avem nevoie de cooperare cu ambele emisfere, dar asta nu înseamnă că trebuie de împrumutat bani dintr-o parte pentru a acoperi datoriile din alta, oare noi nu putem să ne întreținem de sinestătător?

Eu încă cred că miracolele există, că moldovenii își vor da seama că doar prin unirea acestui popor într-un tot întreg și acționare organizată vor duce la definirea noastră ca națiune. E clar că nu e posibil de efectuat cele menționate anterior în 10-15 ani, în cazul nostru, e important să începem, să punem prima cărămidă la fundamentul Moldovei de mîine.

Suntem martorii multor evenimente gratis unde banii se aruncă în vînt pentru a demostra cuiva ceva, totul pentru a orbi cetățenii și a-i manipula în continuare.

Pentru ce avem nevoie de concerte care costă zeci ori mii de euro, de promisiuni deșarte și lingușeli fățarnice? Oare nu ar fi mai bine să-i investim în poporul nostru, în progresul nostru mental și tehnologic, fapt care ne-ar aduce prosperitate? Hai să luăm exemplu de la Japonia, loc unde oamenii lucrează în folosul țării sale și, cel mai important, în interiorul ei. De ce să nu folosim acești bani aruncați în vînt pentru a face locuri noi de muncă, pentru a ne mîndri că ne putem numi țară agrară, că avem ce lăsa urmașilor și cu ce bucura părinții care ne-au dat și ei din puținul pe care l-au avut.

Sunt conștientă că nu voi schimba eu, tu, poate nici chiar generația noastră, mentalitatea moldovenilor de fricoși și supuși ai altor popoare, dar haideți măcar să încercăm, pentru că schimbarea începe de la fiecare din noi.

 

Troleibuzul sau microbuzul, iată care-i întrebarea!


646x404

Războiul microbuzelor și troleibuzelor e una din temele bine cimentate în grila discuțiilor moldovenilor, fie acasă, la serviciu, ori în stradă.

Nu sunt de partea nimănui, de asta voi încerca să vă conving în necesitatea ambelor transporturi publice. Evident că pot ajunge la destinație cu unul, două ori trei troleibuze, și asta doar pînă la stație, iar dacă pînă la locul unde am nevoie să ajung mai este ceva timp de mers, atunci fie +40 ori -20 voi țopăi pînă la locația X. Pentru cei care locuiesc chiar lîngă stație aceasta nu reprezintă o problemă, dar v-ați gîndit vreodată la cei care locuiesc la jumătate de km distanță de stație? În cazul cînd te grăbești dimineața la serviciu și știi că fiecare minută contează, iar dacă întîrzii îți scoate bănișorii din salariu, o să te mai urci în troleibuz? Nu! Te vei urca în microbuz, te vei enerva, te vei revolta, te vei lăsa călcat, dar vei ajunge la timp unde ai nevoie.

Dacă e să vorbim sincer, aglomerație este și în troleibuz, de asta cică au spus la TV că se strică acestea, că-s prea mulți pasageri. Banii vin în bugetul statului de la Regia Transportului, dar numărul și calitatea deservirii troleibuzelor încă nu a ajuns o necesitate pentru autorități. Apoi, în acest caz, ori în unul ori în altul, tot stai în înghesuială. O să-mi spuneți că e mai periculos cu microbuzul. Da, de cînd cu accidentele rutiere mai în fiecare zi, cu implicarea microbuzelor oamenii, s-au împărțit în 2 tabere: pro sau contra acestora.

85d6e1895afc380c7f0c891128cb04e8

 Primarul nostru, Dorin Chirtoacă, a găsit ieșirea “perfectă” din situație, să schimbe, așa peste noapte, itinerariul microbuzelor, ca acestea să nu circule prin centrul Chișinăului, ci să-l ocolească. Unii s-au bucurat și au spus că așa va fi mai bine, că ne vom deprinde, pe cînd ceilalți sunt nemulțumiți că lungimea traseului s-a mărit, în consecință și durata călătoriei la fel. Astfel, pentru mulți a devenit mai ieftin și mai rapid să aleagă troleibuzul. Ideea e că moldovenii au nevoie de microbuze, iar pentru siguranța lor trebuie de făcut o selecție mai bună a șoferilor, niște teste preventive, niște penalizări mai dure.

Cred că toți cunoașteți povestea cu iepurele și cu broasca țestoasă. Acum închipuițivă că broasca țestoasă este troleibuzul, iar iepurele e microbuzul. Și acum să ne gîndim ce ne învață povestea: troleibuzul e mai lent, dar mai sigur, e pentru oamenii care știu precis că nu au unde să se grăbească, pentru că vor reuși oricum, rata accidentelor din cauza șoferilor de troleibuze e cu mult mai scăzută decît a celor de microbuze. Ultimul e pentru cei care vor să ajungă repede la destinație, nu contează pe care traseu, stabilit ori inventat, dar să fiu la ora anumită chiar la ușa casei.

Dacă să fiu sinceră, la ce bun te mai urci în microbuz dacă nu-ți place, dacă e periculos, dacă e îmbulzeală, dacă șoferii sunt iresponsabili? Atunci fă un bine pentru cei care au ales microbuzul și urcăte în troleibuz, așa vor avea și ei mai mult aer, iar tu mai mult loc. Iar dacă ai riscat să urci în microbuz atunci fii bun și “treci mai în fund”.

Am fost.Am votat. 30.11.14 RM


page

 Azi, 30.11.14 au avut alegerile parlamentare în Republica Moldova!

Azi a fost prima dată cînd am fost la vot. Am mers acolo cu părinții, desigur. Un vot e puțin dar 3 e deja ceva! Sper că alegerea noastă va conta! Sper că sloganul „Tu decizi viitorul!” să nu rămînă doar cuvinte goale.

E drept că nu am avut mari emoții, a fost doar o experiență nouă. Nu am avut „ocazia” măcar să stau în rînd cîteva ore pentru a pune ștampila, pentru că sala de vot era aproape pustie, lucru care îmi pare mie straniu, pentru că vezi la TV rînduri de oameni fără de sfîrșit iar cînd te duci să votezi vezi o altă latură a realității.

În fine, am fost, am votat pentru mine, pentru părinți,pentru prezent, pentru viitor, pentru țara mea.

Acum mi-a mai rămas să aștept de dimineață rezultate bune!

 

Alegerile parlamentare și Renato Usatîi


Alegerile parlamentare din RM ne bat la ușă, acestea find așteptate cu sufletul la gură de majoritatea modovenilor. Sunt sigură că mulți vor fi din cei care nu vor merge la vot și vor pretinde că nu le pasă, că ei nu pot schimba nimic, însă atunci cînd va fi ales cine și încotro o să ne ducă țara, ei se vor revolta că restul au făcut o alegere greșită. Cu această ocazie mi-am pus unele întrebări: Ce vrem noi de la alegeri? Ce vor partidele? Ce va fi după alegeri?

Pînă în prezent e clar faptul că candidații s-au despărțit în trei tabere: cei care merg cu UE, cei pro Rusia și cei cărora le e în cot de tot ce se petrece în această țară. Cert e că toți așteaptă să fie bine fără a mișca măcar un deget într-o zi de duminică pentru a vota. Vrem să nu ne dezamăgim, vrem ca țara să înflorească și să trăiască ca-n sînul lui Dumnezeu. Vrem multe dar, suntem gata să facem puțin. Asta vrem noi, electoratul, pe cînd politicienii rîvnesc, ca deobicei, lucruri simple: banii statului, putere și un popor ușor de manipulat.panou-renato-usatii-530x319

În această ordine de idei aș putea spune că totul e pe vechi, aceleași partide, aceeași candidați, aceleași fețe de care moldovenii s-au săturat pînă-n gît, dar ar fi o minciună. În acest an avem pe arena politică un nou candidat pe cît de îndrăgit de unii pe atît de criticat de alții – Renato Usatîi. De aici mai apar alte întrebări: Cine e cu adevărat Renato Usatîi? Ce vrea el? Ce poate oferi el țării?Are partidul lui șanse de cîștig?

STAS-MIHAILOV

 La începutul acestei toamne candidatul în cauză i-a scos din case pe moldoveni în PMAN la cîteva concerte grandioase gratis, care, dacă nu era perioada electorală și nu era Usatîi, aveau să coste sume cosmice. Și iată salvarea moldovenilor – omul care ne face concerte gratis. Interesant, în următorii 4 ani tot intenționează să continue astfel?

48515

Deși doritori de a profita de asemenea ocazie au fost mulți, mai mulți au fost cei care l-au criticat pentru faptul că a cheltuit bani în zadar, pe cînd îi putea dona unor bieți copii orfani. Aceste cuvinte au ajuns pînă la urechile policitianului, el avînd chiar o replică pentru cei care sunt de asemenea opinie: ”Lasă să doneze restul cît am donat eu pînă în prezent și să ajute atîția oameni cîți am ajutat eu, apoi să-mi spună cum să cheltui banii mei”. În așa mod, Renato Usatîi trece de la o extremă la alta, de la concerte în PMAN la Casa de Cultură a USM, unde la întilnirea cu alegătorii s-a autolăudat de nenumărate ori, a promis poporului luna de pe cer și, cel mai important, n-a uitat să-și împroaște oponenții cu noroi. O sală întreagă l-a aplaudat în timp ce acesta critica sistemul de învățămînt, afirmînd că Maia Sandu n-ar trece BAC-ul fără a copia. Reacție normală din partea simpatizanților acestuia. Renato Usatîi nu a uitat să sublinieze faptul că e om cinstit, nu ca restul politicienilor, declarînd la CEC toate veniturile, inclusiv și salariul modest de 2-3 sute de mii de euro pe lună. Partea paradoxală e că oamenii chiar cred în poveștile lui, și îl admiră pentru sinceritatea lui aparentă.

946988_543616275680963_299589306_n

Ca să vezi, o sală plină de “gură cască” care așteaptă mură-n gură niște promisiuni de prosperitate a țării de la un om care dincolo de bani nu are alte competențe pentru a le realiza. Noi vrem economie? Noi vrem cultură? Noi vrem să lichidăm corupția? Noi vrem ori nu să mișcăm țara înainte? Dar Renato Usatîi vrea? Dar Renato Usatîi poate?

Nu bag mîna-n foc că nu vrea și nu poate, dar e el omul potrivit pentru a schimba Moldova? Vorbește despre el la persoana a treia, se crede atotputernic, întrucît promite că-i va pune în închisoare pe politicienii actuali și se crede atotștiutor pentru că prognozează ce se va întîmpla cu el peste cîteva zile, ori mai corect spus, cine și cu ce îi va ponegri numele.

Înțeleg că dacă în Moldova ai cunoscuți peste tot, dacă ai bani cu carul și reclamă cu duiumul și pe placul tuturor, atunci ai șanse să treci pragul de 6% la alegei, dar oare țara noastră chiar merită un asemenea om în Parlament?

Nu sunt clarvăzătoare, așa că nu știu ce va fi cu noi după 30 noiembrie. Știu că actualele partide de la guvernare au făcut cam puțin din ceea ce au promis, astfel încît mulți s-au dezamagit și sunt gata să-l voteze chiar pe Usatîi, că poate măcar el nu o să fure și o să lucreze pentru popor. Actuala guvernare trebuie să se trezească din hibernarea de 3 ani și să lupte pentru a obține votul de încredere a cetățenilor, de altfel la 30 noiembrie ori rămîn cu buza umflată ori vor trece mai departe cam cu scîrț, iar asta nu miroase a bine.

 

When love means forever…


Știu că va veni și acea zi cînd vom îmbătrîni, dar partea bună e că vom îmbătrîni împreună.2df23909d86520ae3a7d290232924724

Mi-am imaginat astăzi cum vom fi noi bătrîni…

… părul ne va fi nins…ochii plini de căldură..mîinile încrețite…

…îmi vei pieptăna părul cu degetele tale…îți voi mîngîia parul cu palmele mele…

…îți voi săruta pleoapele în timp ce tu mi le vei săruta mîinile…

…vom bea ceai toată ziua, ne vom repovesti bancuri la care încă vom rîde cu poftă…tumblr_lv7j1y7ngj1r1yw8r

… ne vom plimba încet pe drumurile unde mai ieri pășeam grăbiți pentru a ne revedea după ore de dor…

…ne vom îmbrățișa cu mai multă dragoste…

…ne vom săruta de sute de ori pe zi…de parcă ar fi primul nostru sărut…tumblr_lva2ceBXP51qdgmx0o1_500

…ne vom tolăni pînă la amiază în pat…unde să ne mai grăbim?

…ne vom citi unul altuia cărți înainte de noapte bună…

…vom face baie tot impreuna…tot cu rățuște din cauciuc care încearcă să străbată munții din spumă…

…ne vom juca ca doi copii…vom rîde în hohote de la nimicuri…2013-07-09 035

…vom răsfoi zecile de albume…vom mai viziona încă și încă o dată cum am descoperit fericirea unul în celălalt…

…vom prepara gustoșenii împreună…vom bea vin roșu…

…vom dansa sub tavanul plin de steledin odaie…

…vom depăna amintiri și vom fi mîndri de noi…de faptul că încă ne iubim ca-n prima zi…și ne vom iubi așa pe veci.vlcsnap-2012-06-22-19h26m12s195

Două camere mici și o iubire.


small-room-decorating-ideas-tumblr-hd-tumblr-tribal-tattoos---wonderful-shared-kids-room-ideas-tumblr-3-image

Și totuși camerele mici sunt cele mai comode pentru a-ți lăsa acolo sufletul să se odihnească, pentru că anume aici e cel mai cald, cel mai moale, cel mai frumos, cel mai dulce, cel mai blînd….cel mai acasă.

Nu știu cum se face dar anume în acea cameră mi-am întors pe dos sufletul, anume acolo l-am eliberat…i-am dat voie să hoinărească doar acolo…pentru că acasă se poate.

Adevărul e că nu ai nevoie de mai multe camere pentru a fi fericit…e nevoie doar să o găsești pe a ta…în care parcă nu ai niic dar în realitate ai totul…te ai pe tine…îl ai pe el…ne avem pe noi.

Și mai e adevărat că acasă nu înseamnă un loc ci o persoană. În inima ei găsești camera perfectă, care e identică cu camera din inima ta perfectă și ea pentru cealaltă persoană.

Iar cele mai omode camere, după cum știți, sunt cele mici.