Ziua 08 – Amintirile favorite din copilarie…

ah…copilarie…rostesc acest cuvint si zimbetul imi apare pe buze…

anii fara probleme…fara teme…fara grija ce sa imbrac astazi …:)..fara sa am grija banilor….fara sa am nevoie de altceva decit papusi…:)

sa incepem cu faptul ca fiecare vara am petrecut-o la bunica si bunelul (din partea mamei)…alturi de fratele ei…nanul …si strabunelul…

ei sunt cei ce mi-au oferit si imi ofera o caldura sufleteasca sincera, ma asteaptau cu nerabdare de Paste si in vacanta de vara…(asa e si acum)

bunica…o ador…e a 2-a femeie principala din viata mea…(dupa mamica desigur)…desi a crescut in alta vreme , si gindurile,vorbele,conceptiile despre viata ne sunt diferite…o ador…:)…e  cea mai buna persoana … are atita caldura sfleteasca ca nu exista cuvinte sa va explic…asta doar se poate simti…ea e cea care ma alinta cu „blinciki” si „maliga cu lapte dulce”…ea…scumpa mea bunica e cea ce in fiecare vara imi povesteste aceleasi istotioare hazlii de cind era mica…despre iubirea ei cea mare…despre parintii ei…despre parintii mei…despre mine cind eram micuta…

bunelul … l-am iubit…caci el ma iubea nespus de mult…avea grija mea chiar daca eram la vecini…ii spunea bunicii sa ma aduca acasa..sa stau cu el…sa stie ca sunt bine…si tot cu el..mergeam sa culegem ciuperci linga calea ferata…si la pescuit……nu cred ca l-am cunoscut la perfectie pentru ca eram mica…(pe cind eram in clasele primare el decedase , din cauza unei boli la plamini)…careva timp dupa ce decedase il visam…cred ca din cauza ca nu reusise sa-si ia ramas bun de la mine…….stiu ca ma iubit…si pentru asta il iubesc si eu…

nanu…persoana care ma iubeste ca pe propriiai fica (desi nu are copii) … e cel ce mereu avea grija de mine…ma lua cu masina prin sat…imi cumpara inghetata… imi tinea mereu apararea (chiar daca eu greseam)…e cel ce mereu ma face sa rid….:)…

si strabuneleul…(strabunica decedase pe cind eu aveam doar 2 anisori asa ca nu o tin minte)…un batrinel care imi va ramine mereu imi minte datorita „bumbonelelor” pe care mi le oferea ori de cite ori veneam in vizita…mereu erau in acelsi loc..si mereu aveau acelasi gust…erau verzi, rotunde si din menta…deja de multisori ani nu mai simt acel gust…si nu stiu daca voi mai avea ocazia sa-l simt…

ah…copilarie…cu zilele care zburau mult prea repede..si acest lucru il inteleg doar acum…

imi e dor..de zilele cu soare..cind mergeam cu bunelul si nanu la pescuit…cind umblam cu copii pe cimpuri…toata ziua..si eram asa fericita…

imi e dor…de coltunasii bunicii cu visine …si sa-i mincam pe pragul casei…(avem noi asa o traditie…:) )..

imi e dor de timpurile cind imi era dejuns o inghetata si eram cea ami fericita copilita de pe pamint…:)

hahaha…imi e dor..de momentele cind megeam cica la prasit…pe deal…cu sapa..praseam vreo 2 metri si oboseam..dar imi placea faptul ca faceam ceea ce fac si maturii…

imi e dor de momentele..cind rupeam o floricica si cica era microfon..si zburdam prin ograda cintind de se auzea la un km de casa…:)

imi e dor de nazbitiile de cindva..cind din greseala si din „iubire” inaduseam ratuste si puisori……

imi e dor de ouale ciocnite …cu puisori gata gata sa vada lumina soarelui…si eu cu binica ii ajutam sa se „nasca”…xD

imi e dor de  primile „iubiri” …era asa funny …xD….il tinei de mina si gata stiai ca e al tau…..

imi e dor de omuletii de zapada …. de „rachetele” de Paste  ( baietii dadeau foc la anvelope si le aruncat de pe un deal in sus… intr-un fel era stelele cazatoare ce prevesteau nasterea lui ISUS ) …

imi e dor de  fosta mea vecina Daniela…o fetita cu vreo 3 ani mai mica…si ieseam in coridor (locuiam la bloc) si ne jucam de-a mama , sora….si puneam in functie fantezia…:)…imi e dor de jocurile in carti….de colinde…de impuscaturile din pistoale cu apa….xD…de seratele cu scenete hazlii..xD

imi e dor de diminetile din weekend…cind imi trezeam parintii pe la 7 doar ca sa ma uit la desene animate…Pokemon…..Barbi…xD

imi e dor de timpurile cind mamica lucra la spital ( e sora medicala) … eu ma duceam la ea..si pacientii  imi dadeau ciocolate, fructe…si  figuri de animale gelatinoase …(pe care si pina azi le ador)….

imi e dor de zilele cind mergeam cu parintii in parc (fie vara fie iarna) la picnic sau la sanius….la circ..la zoo……ah…era asa de simplu sa fii bucuroasa…

imi e dor de micile cadouri … in care de depuneam atita suflet…

imi e dor de gradinita…nu doream sa dorm la amiaza…acum as dormi…mult mult si in fiecare zi…ah..si imi e dor de aladele de la gradinita..cu gem din mere…mmmmm…dar nu imi e dor de chiseliu de atunci…fuuuu…:)

ah…as putea scri inca foarte foarte foarte multe despre copilaria mea..si nu pot alege un singur moment caci acei ani intruchipeaza acel moment in sine..acum cind imi aduc aminte , copilaria parca a dost o minuta si nu citiva ani…si e pacat..pacat ca a trecut asa repede…dar ma bucur ca am avut o copilarie fericita…o asa copilarie as dori sa aiba si copii mei..nu ca acum..cu calculatoare de mici cu mobile…si cu fastfood….

poate vi sa  parut ca am petrecut toata copilaria la tara..nu…doar ca cuvintul „copilarie” mi se asociaza cu verile de la bunei…:)…si desi imi petreceam vremea bine si la oras cu multi copii e virsta mea….la tara era mai bine…(si ma intrebau oamenii din sat UNDE E MAI BINE LA SAT SAU LA ORAS ? si eu mereu spuneam ca al sat…:) )…

ah copilarie…ani frumosi…care nu o sa-i uit niciodata…caci acea copilita va trai mereu in trupul de femmeie…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s