…pur si simplu stateam acolo , nemiscata si priveam undeva concentrata la nimic….parca absenta…invizibila….atit de ranita ca o pasare de un vinator nemilos…atit de singura ca luna intre abundenta de stele reci…fara sentimente…goala pe dinauntru desi imbracata in roseata unei rochii ……

….unicul lucru pe care il doream cu adevarat era sa cad in genunchi si sa pling, asa ca o fetita micuta….fara rusine,pentru ca lacrimile nu sunt rusinoase…sa le fie rusine celor ce cred asta….si mai doream ca EL sa cada alaturi de mine si sa ma cuprinda si sa ma priveasca cu ochii lui incredibil de frumosi si profunzi in asa fel incit sa simt cum goliciunea sufletului dispare,umplind-o cu dragoste….

…si daca ma cuprins cu bratele alea puternice de barbat…daca ma sarutat cu buzele alea fierbinti…daca in ochii lui am citit atitea durere din cauza lacrimilor mele launtrice…de ce lacrima dupa lacrima acum imi coboara obrajii???

p.s. piesa imprumutata de la Ella…mi-a trezit si mie atitea amintiri…poate mai multe decit era necesar la moment…

4 responses »

  1. nabiyafly spune:

    „What is the body, if not a place, where you store all anger.. and happiness.. and pain” sunt versurile dintr-o piesă favorită, uneori o rană cicatrizată provoacă o altă rană, ea continuă să mai doară, iar noi plîngem fiindcă toate aceste sunt in noi, nu dispar, doar că le uităm uneori… lacrimile reduc durerea rănilor, făcîndu-le amintiri

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s