Lucian Blaga

 EVA

Când şarpele intinse Evei mărul, îi vorbi

c-un glas ce răsună

de printre frunze ca un clopot de argint.

Dar s-a întâmplat că-i mai şopti apoi

şi ceva la ureche

încet, nespus de încet,

ceva ce nu se spune în scripturi.
Nici Dumnezeu n-a auzit ce i-a şoptit anume

cu toate că asculta şi el.

Şi Eva n-a voit să-i spuna nici lui Adam.

De-atunci femeia ascunde sub pleoape o taină

şi-şi miscă geana parca-ar zice

că ea ştie ceva,

ce noi nu ştim,

ce nimenea nu ştie,

nici Dumnezeu chiar.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s